Toţi avem dorinţe şi vise. Ne dorim multe (şi sinceri să fim, nu am vrea să dăm nimic în schimbul lor, am vrea să le obţinem pe gratis). Probabil îţi pui întrebarea ce lucruri ai primit de-a gata. Acum încearcă să analizezi cel mai mare dar. E destul de dificil, nu? Dar dacă te gândeşti mai bine poate îţi aminteşti de dragostea Lui Dumnezeu pentru noi. El ne-a iubit aşa de mult încât şi-a sacrificat Singurul Fiu.
Şi acum poate îţi pui următoarea întrebare: “De ce a fost nevoit Dumnezeu să-Şi trimită Fiul la răstignire dacă ne putea ierta fără nici o altă intervenţie?” Răspunsul l-am găsit într-o carte scrisă de C.S.Lewis: “dacă te gândeşti la o datorie, are sens ca o persoană înstărită să plătească datoriile unei persoane care nu are cu ce plăti”. Deci noi nu aveam cu ce plăti păcatele noastre aşa că Dumnezeu a decis să plătească pentru noi, a decis să ne mai dea o şansă.
Datorită faptului că ne iubeste El Şi-a asumat acest mare sacrificiu.
Dumnezeu ne-a iertat păcatele şi eu zic că acesta e cel mai mare dar de la El pe lângă toate care ni le dă. Probabil ca este cel mai mare dar deoarece l-am primit prin cel mai mare sacrificiu. Noi nu meritam. Mereu ne dorim mai mult în loc să ne bucuram de ce avem deja. Uităm de darul Său şi suntem nerecunoscători. Totuşi El ne iartă.
Tu eşti în stare să Îi răspunzi cu aceeaşi monedă?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu