joi, 6 noiembrie 2008

Despre mulţumire

In Tesalomniceni 5:18 apostolul Pavel face o observaţie tip indemn care este extrem de pertinenta: ”Multumiti Lui Dumnezeu pentru toate lucrurile căci aceasta este voia Lui Dumnezeu in Christos Isus cu privire la voi”.

Pentru orice creştin mulţumirea ar trebui sa fie o atitudine permanenta, deoarece in primul rand acesta este voia Lui Dumnezeu. Mulţumirea este o atitudine care are un caracter imobil, caci nu tine seama de circumstanţe, de necazuri, de probleme sau de dificultati in multiplele domenii ale vieţii.. Creştinul este omul care trebuie sa fie multumit prin excelenta. De ce? intr-un cuvânt îl are pe Christos, si Christos este insusi temeiul mulţumirii lui.. Isus este Dumnezeu si in El nu exista urma de schimbare si mutare, dupa cum spune Biblia in alta parte, si din moment ce el traieste in noi nu numai bucuria nostra este neschimbata ci si mulţumirea.

Creştinul este Christos si indiferent de circumstanţele prin care trece sau de problemele care îl copleşesc (aparent), El ramane mulţumit din pricina lui Isus .

Creştinul trebuie sa fie mulţumit la fel de natural după cum răsare soarele in fiecare zi…

Si concret… Mulţumirea mea e fata de tot de mi-a dăruit Dumnezeu si pentru tot ce-mi va darui. Pentru felul in care lucrează in viata mea, pentru toţi oamenii minunaţi pe care mi i-a trimis in viata, pentru binele care mi l-a făcut, dar si necazurile care au fost lecţii ce m-au apropiat de El si mai mult, pentru planul sau fantastic pe care l-a pregătit pentu viata mea, si sunt desigur mult mai multe lucruri pentru care i-as putea mulţumi…caci sunt mult mai multe motive sa-I mulţumim Lui decât motive de nemulţumire. Acesta e constatarea mea privind in urma la toate momentele de nemulţumire inutila…Regret un singur lucru: toate momentele de nemulţumire in care am putut sa fiu mulţumit.. (Sergiu S)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu