De ce să vină tinerii necreştini la biserică? Să se simtă izolaţi şi judecaţi după îmbracăminte sau după lungimea părului? Noi ar trebui să le arătăm că-i iubim cu dragostea lui Hristos, nu să-i respingem pentru cantitatea de gel.
Realitatea asta e aşa tristă!
Prin modul nostru legalist de a fi, am creat în ochii celor din lume o imagine a creştinismului dureros de falsă! În loc să le arătăm frumuseţea şi plinătatea vieţii cu Dumnezeu, în loc să arătăm împlinirea şi libertatea în Hristos, le-am arătat că a deveni creştin înseamnă a nu mai avea voie să faci acel lucru şi celălalt, şi celălalt…E dureros, şi vina este a noastră!
Afirmaţiile de mai sus prezintă o problemă reală în Biserică.
Este important să realizăm faptul că ne aflam într-o generaţie care se acomodează foarte încet la contextul în care ne aflăm. Este cunoscut faptul că în ultimii ani Romania a trecut prin foarte multe schimbări, iar o mare parte din aceste schimbări au afectat foarte grav Biserica.
Tinerii pe cale de răzvrătire? (Înţelege problema adolescenţei!) În nici un caz! Bătrânii şi tinerii trebuie să înţeleagă treptele vieţii.
Alegerile vieţii, decizile aşa presupusului “viitor” m-au copleşit de multe ori. Adolescenţa este bine cunoscută ca şi aceea prioadă în care devenim mai independenţi. Şi de multe ori acestă dorinţă este confundată cu răzvrătirea. Ar fi mult mai promiţător dacă în viitor ne-am ocupa de fiecare din aceste trepte ale vieţii pentru ca tinerii să nu se simtă uitaţi sau judecaţi.
Este important să vă întrebaţi dacă Biserica are un scop anume în lucrarea cu tinerii. Care este ţinta la care doriţi să ajungem noi, tinerii, atunci când vom părăsii adolescenţa?
Deseori alegem să tradiţionalizăm ceea ce nu cunoaştem sau nu înţelegem. De exemplu, este mult mai uşor să criticăm o persoană pentru felul în care aceasta a ales să vină la biserică. Îmbrăcămintea acesteia ne preocupă mult mai mult decât dorinţa acesteia de a venii înaintea Tatăului ceresc cu o inimă plină de laudă şi mulţumire. Nu este de mirare că o mare parte din tineri aleg să meargă la alte biserici care sunt gata să-i accepte şi fac efortul să-i înţeleagă.
Radule, te-ai intrecut pe tine!!!
RăspundețiȘtergere