miercuri, 12 noiembrie 2008

Ce vrea Dumnezeu de la noi

Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia …’

În timp ce mă gândeam la versetul acesta mi-a venit în minte o imagine: un grădinar a plantat în curtea lui doi meri. Uitându-se mai atent la cei doi copaci, a observat că frunzele unuia dintre copaci erau un pic diferite de frunzele celuilalt. S-a gândit că poate doar i s-a parut, deoarece deosebirea era greu observabilă. Când a venit vremea ca pomii să facă rod, omul a fost foarte mirat să vadă că unul din meri făcea fructe mari şi bune la gust pe când celălalt făcea mere mici şi nearomate. Atunci şi-a dat seama că a plantat un măr sălbatic. Aşa e şi cu oamenii. Diferenţa e vizibilă în faptele, vorbele şi atitudinea noastră. Doar stând de vorbă cu o persoană şi văzând felul în care acţionează în diferite situaţii, putem afla cum este ea în realitate, la fel cum grădinarul a reuşit să afle care dintre copaci era bun la vremea când aceştia au făcut fructe. După roadă lor i-a putut deosebi. El nu şi-a dat seama care pom este sălbatic uitându-se la frunze, precum nici noi nu ne putem da seama care om este bun uitându-ne la haine sau la aspectul fizic. (bineînţeles că dacă vedem un om îmbrăcat indecent putem trage o concluzie despre felul său, însă nu putem ştii 100% ca el este chiar aşa cum credem noi, decât după ce ajungem să îl cunoaştem).

De aceea eu cred că vresetul nu se referă să nu ne potrivim chipului veacului acestuia prin îmbrăcăminte. Ok...dacă nu prin îmbrăcăminte (ne putem îmbrăca oricum, dar totul să fie în limita decentului) atunci prin fapte. Dar ce fapte, cum? Uite câteva exemple unde Dumnezeu ne zice să facem ceva împotriva chipului veacului acestuia :


¦ dacă toţi copiază - noi nu trebuie să copiem. Dumnezeu zice să nu furi.

¦dacă toţi adolescenţii comentează şi nu-şi ascultă părinţii – noi nu trebuie să o facem. Dumnezeu zice să ne respectăm părinţii. Sunt situaţii în care tu eşti sigur că ai dreptate, dar asta nu e o scuză pentru a încălca porunca lui Dumnezeu şi a vorbi urât cu părinţii noştrii.

¦ dacă toţi mint – noi trebuie să spunem adevărul indiferent de situaţie. Dumnezeu zice să nu minţi.

¦ dacă toţi îi urăsc pe duşmanii lor – noi trebuie să dorim binele duşmanilor noştri. Dumnezeu zice să ne iubim aşa cum ne-a iubit El.

Sunt o grămadă de exemple. Am dat doar patru dar sunt suficiente pentru a ne da seama că noi chiar dacă am încerca să le urmăm, prin propriile noastre puteri nu am reuşi, căci din când în când le mai încălcam, chiar dacă ne-am da toată silinţa (zic acest lucru din proprie experienţă). E bine să ştim asta deoarece asta ne face să ne dăm seama că doar Dumnezeu ne poate ajuta să ne împotrivim chipului veacului acestuia. Noi doar trebuie să îi cerem Lui ajutorul, El asta asteaptă de la noi .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu